FĂRĂ TEAMĂ DE OAMENI
Toate popoarele vor vedea că tu porţi Numele Domnului şi se vor teme de tine.
Deuteronom 28.10
Deci, de ce să ne temem de ele? Am da dovadă de neîncredere
mai mult decât de credinţă. Dumnezeu ne poate face atât de asemănători cu El, încât
oamenii să fie siliţi să recunoască lucrarea Lui în noi, că-I purtăm Numele pe
drept şi că suntem într-adevăr ai Lui. Dacă am putea să căpătăm acest har pe
care Domnul doreşte să-l răspândească peste noi!
Fiţi siguri că oamenii fără evlavie se tem de adevăraţii
sfinţi. La drept vorbind le este silă de ei, dar le este şi teamă de ei. Haman
tremura în faţa lui Mardoheu chiar când îi punea la cale moartea (Estera 6).
Şi, de fapt, ura lor este rezultatul temerii pe care o au de ei, dar sunt prea
mândri pentru a o mărturisi. Să urmăm drumul adevărului şi al dreptăţii, fără să
ne cutremurăm de fel. Frica nu este partea oamenilor hotărâţi, ci a acelora
care se poartă rău şi luptă împotriva lui Dumnezeu. Dacă în adevăr, Numele
Domnului este chemat, pomenit cu smerenie, suntem în siguranţă. Un cetăţean al
Romei nu avea decât sa spună: sunt Roman, pentru a avea drept la protecţia
legiunilor armatei marelui imperiu; cine este un copil al lui Dumnezeu, are ca
pază atotputernicia Lui, care mai lesne ar lăsa cerul fără îngeri, decât să
lase pe unul dintre sfinţii Săi fără apărare. Puteţi îndrăzni ca leul în numele
adevărului, căci Dumnezeu e cu voi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu